Oriunde este necesara o evidenta si o urmarire a unui volum mare de lucruri, stocuri sau chiar oameni, intervine codul de bare. Este atat de util si usor de folosit incat se intrebuinteaza in contexte dintre cele mai variate, cum ar fi in aeroporturi si spitale ori productie si control.
O evidenta clara, usor de tinut si rapid de efectuat, este necesara succesului oricarei activitati, iar codul de bare exact asta ofera, cel putin in ziua de astazi. Inainte de utilizarea lui, asemenea evidente presupuneau foarte mult timp pierdut si existenta multor greseli.
Primul cod de bare a fost rotund si a fost inventat de Joseph Woodland cu multi ani inainte de a putea fi utilizat pentru urmarirea produselor vandute.
Iata de ce primele incercari de concepere a unui asemenea sistem dateaza de prin anii ’30, cand s-a testat inclusiv utilizarea cartelelor perforate; in anii ’60, a aparut sistemul KarTrak: un cod de bare de diverse culori destinat identificarii automate a vagoanelor de tren. S-a renuntat la sistem destul de repede, aproximativ prin anii ’70, deoarece necesita prea multa intretinere ca sa fie practic.
Codul de bare, asa cum arata el azi si care a inspirat denumirea companiei Zebra, a fost utilizat cu scop comercial pentru prima data in 1974, in SUA, cand un pachet de guma de mestecat Wrigley’s inscriptionat astfel s-a vandut intr-un supermarket din Ohio. Pentru posteritate, s-a pastrat scanerul, expus acum la muzeul Smithsonian, nu si ambalajul: acesta a ajuns la gunoi.
Incepand din acel moment, tipul de cod de bare UPC (Universal Product Code), unidimensional si monocrom, s-a folosit pe scara larga si cu foarte putine modificari. Asta pana in 1994, cand Toyota a creat QR (Quick Response), un cod de bare bidimensional pentru urmarirea vehiculelor in procesul de fabricatie.
Evolutia codurilor de bare de-a lungul anilor.
Initial utilizat extensiv in Retail, codul de bare este prezent astazi si in alte domenii: aeroporturile il folosesc pentru bagaje, stadioanele, cluburile, salile de spectacole il imprima pe bilete si pe bratari de acces. Sectorul care a beneficiat cel mai mult de aceasta tehnologie a fost cel medical, unde optimizarea obtinerii de informatii despre pacienti si medicamente dar si a altor date a adus ca beneficii dezvoltarea unor tratamente mai eficiente si reducerea erorilor umane, in primul rand.
Lipsa standardizarii este problema cu care se confrunta tehnologia acum. Adoptarea unor sisteme si tehnologii diferite a creat noi dificultati, cum ar fi necesitatea mai multor etichete pentru un medicament si a crescut probabilitatea erorilor umane. Ceea ce complica enorm situatia este si folosirea de sisteme diferite de catre departamente ale aceleiasi organizatii.
Zebra studiaza modul de utilizare actual al codului de bare in domeniul medical si pune problema standardizarii deoarece solutiile s-ar putea dovedi vitale.
